Electrocasnice
Nimic nu se pierde. Totul se transformă.
Mâncarea. Unul din cele mai grozave lucruri de pe pământ. Ceva ce toți iubim, dar în același timp risipim.
Atunci când vorbim de mâncare, vorbim și despre fenomenul de risipă alimentară – acele ingrediente sau preparate pe care de cele mai multe ori decidem să le aruncăm cu toate că sunt încă în perioada de valabilitate sau pot fi folosite la crearea unor noi rețete.
Risipa alimentară este o problemă globală pentru că atunci când aruncăm mâncare, aruncăm și bani, resurse naturale și contribuim negativ la schimbările climatice.
Iată risipa alimentară în cifre:
Risipa alimentară este un fenomen cântărește 1.3 miliarde de tone pe an.
În Europa și America de Nord, risipa alimentară pe cap de locuitor se ridică la 95-115 kg pe an1.
Cele 1.3 miliarde de tone de alimente aruncate anual reprezintă aproximativ 30% din alimentele produse destinate consumului uman la nivel mondial2.
Emisiile de gaze cu efect de seră direct legate de produsele alimentare aruncate reprezintă aproximativ aprox. 4,4 mii de tone de emisii de gaze cu efect de seră pe an3. Pentru a întelege mai bine acest efect, 4.4 mii de tone este echivalentul a aproximativ 2.2 miliiarde de mașini.
Surprinzător, nu?
Dar vestea bună este că micile decizii fac o diferență majoră și toți putem încerca să aruncăm mai puțină mâncare astfel încât să contribuim la susținerea mediului înconjurător și să privim către un viitor mai bun.
Și cum nimic nu se pierde și totul se transformă, împreună cu Chef Sorin Bontea ți-am pregătit o rețetă de ghiveci călugăresc pe care o poți face cu legumele pe care le mai ai în frigider sau cămară. Este foarte bună și rece și merge de minune în perioada postului.
În afară de noi rețete pregătite cu alimentele care ți-au mai rămas, ai și alte posibilități pentru a preveni risipa de alimente. Află care sunt acestea.
Inspirație pentru acasă.
Orez, paste, cartofi sau spanac – sunt și alte rețete pe care le poți face din resturile de alimente pe care le mai ai acasă. Și să nu-ți faci griji: pentru majoritatea rețetelor noastre ușoare din alimentele rămase nu vei avea nevoie de niciun ingredient față de ceea ce probabil ai deja acasă. Un avantaj al transformării ingredientelor într-un nouă rețetă este că poți face ce vrei tu. Ai nevoie doar de ingredientele rămase și de puțină creativitate.
Încearcă meal prep.
Cu siguranță ai auzit de fenomenul meal prep. Dacă ai această posibilitatea, încearcă să îți organizezi în avans mesele și cumpărăturile pentru o săptămână. Dacă pentru o săptămână poate fi mai complicat, încearcă măcar pentru câteva zile. Preparatele făcute în casă ar trebui să fie întotdeauna prima alege deoarece acestea sunt mai gustoase și mai sănătoase. În plus, este o bună ocazie să stabilești o rutină pentru a-ți menține stilul de viață sănătos și ai control asupra ingredientelor pe care le folosești.
Bazează-te pe simțurile tale, nu pe data de expirare.
Datele de expirare ale alimentelor acționează în principiu ca linie directoare cu privire la data până la care se recomandă să se consume alimentul respectiv, dar nu ca regulă categorică. Primul nostru sfat pentru a reduce risipa de alimente este o metodă mai fiabilă de a verifica prospețimea alimentelor: testul ochi-nas. Când se strică, majoritatea alimentelor arată și miros diferit decât atunci când erau proaspete.
Soluții pentru mai multă prospețime.
Sistemul de vidare îți oferă noi posibilități de pregătire a alimentelor. Păstrezi prospețimea alimentelor de până la două ori mai mult timp*, reduci risipa alimentară, marinezi rapid carne, pește sau legume și gătești sous vide. Produse precum nuci, ovăz, paste sau orez sunt adesea ambalate în vid pentru a-și prelungi durata de valabilitate.
Depozitează inteligent alimentele.
Există o soluție simplă și eficientă care te ajută să previi risipa alimentară – este vorba de o mai bună depozitare a alimentelor în frigider.
Așează pe partea din spate a raftului alimentele nou cumpărate, cu o durată de valabilitate mai mare, iar mâncarea pe care o ai de câteva zile depoziteaz-o în partea din față a raftului ca să stii ce trebuie consumat mai întâi. Aceasta este o regulă generală și trebuie luate în considerare datele de expirare ale alimentelor din frigider.
* Depozitat în frigider, în pungi si caserole pentru vidare, comparativ cu metodele obișnuite de depozitare fără vid; studiu realizat de un laborator independent 09/2018, 6/2019 și 12/2019.
1 FAO. 2011. Pierderile de alimente la nivel mondial și risipa de alimente - Extindere, cauze și prevenire. Roma, 29 pp. (Disponibil și la http://www.fao.org/docrep/014/mb060e/mb060e00.pdf)
2 FAO. 2015. Inițiativă globală privind reducerea deșeurilor și risipa alimentară. Roma, FAO. (disponibil și la http://www.fao.org/3/a-i4068e.pdf)
3 Rezaei, Maryam & Liu, Bin. 2017. Prevenția risipei de alimente în lanțul de aprovizionare. Nutfruit. 71. 26-27.
